După bătaia publică din microbuz, pe care am putut-o viziona alături de o țară întreagă datorită unui martor care a ales să filmeze în loc să reacționeze în apărarea femeii, mi-a apărut pe Facebook o postare, legată tot de violență. De parcă platformele astea nu doar că aud ceea ce vorbim, ci în plus ne aud și gândurile…
Postarea e legată de violență, doar că nu de cea fizică, ci de cea verbală. Despre cuvinte care rănesc, chiar dacă nu îți sunt adresate direct, ci ajung la urechile tale prin „bunăvoința” și implicarea altora. Chiar dacă vorbele nu lasă vânătăi, spun unii că daunele psihice pot fi și mai grave, pentru că sunt pe termen lung.
Postarea asta însă nu este despre statistici și urmări grave, ci mai degrabă despre cum să te aperi față de cineva care te ironizează și te denigrează. Adică oferă niscaiva soluții, mai în glumă mai în serios, care ar putea să funcționeze foarte bine în cazul multora. Apropos! Umorul e o soluție în multe situații critice, așa că nu ar fi rău dacă reușim să-l strecurăm nițel prin buzunare, atunci când ieșim pe ușa casei.
Deci ce faci tu, purtător al umorului care se adaugă multor alte calități… atunci când pe nedrept ești luat peste picior sau judecat de către unii care au timp prea mult și-l folosesc cu grija ta? În primul rând eviți să risipești la rându-ți din energia prețioasă, judecându-i. Unde mai pui că având același comportament, nu faci decât să te așezi în aceeași „troacă” în care stau ei comod. Apoi, conștientizezi faptul că veninul îndreptat spre tine a mai fost îndreptat cu siguranță și spre alții. Căci emițătorului îi trebuie nu doar timp, ci și exercițiu cu repetiție pentru a putea produce răutăți cu dexteritate. Și dacă au mai fost și alții în grupul celor care ar fi putut fi înveninați asemenea ție, înseamnă că nu ești singur. Faci parte dintr-o comunitate, și nici ăsta nu e un lucru de aruncat.
Nu în ultimul rând îți amintești de testul acela al Inteligențelor multiple, pe care diriginții îl aplică elevilor la început de an ca să vadă care sunt mai inteligenți verbal, care social, care logico-matematic. Adică testul acela care împarte cu dărnicie inteligența de diferite tipuri, pentru că ajunge pentru fiecare. Și amintindu-ți de acest test, fi darnic până la capăt și spune-ți că dacă nu te-a înțeles pe tine și te-a făcut „prost” nu e semn că el e prost, ci doar are alt tip de inteligență decât tine. Adică amândoi sunteți inteligenți, doar că în cazul unora inteligența poate fi și asimptomatică…
Cam asta e o posibilă abordare a răutății. În loc să pui la suflet vorbele rele, pune la suflet umorul. E pansament pe termen lung și nu lasă urme decât în cazul celor alergici. Bineînțeles că umorul e musai a fi asezonat cu educație. În doze constante.
prof. Maria Adriana Nichitean
